ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI

Olimpiu Bandalac, Cătălin Burcea, Nora Cupcencu, Cristina Chirilă, Petru Lucaci, Diana Oană, Alexandru Ranga, Cristian Răduță, Teodora Rotaru și Mihai Zgondoiu
expun în perioada 29 ianuarie – 13 martie, la LeiLei Gallery din București,

Vernisaj: 29 ianuarie, ora 18
strada Aurel vlaicu 88-90

𝙕𝙗𝙤𝙧 𝙙𝙚𝙖𝙨𝙪𝙥𝙧𝙖 𝙪𝙣𝙪𝙞 𝙘𝙪𝙞𝙗 𝙙𝙚 𝙘𝙪𝙘𝙞 constituie o metaforă vizuală pentru psihoza colectivă declanșată de tensiuni politice, anxietăți sociale și incertitudini.
Această epocă, cu instabilitățile ei fundamentale, amplifică tendința către reacții extreme, adesea iraționale, perturbându-ne echilibrul vieții psihice. Se naște astfel o realitate alternativă, a cărei natură organică se extinde malign, modelând comportamente și așteptări ce nu pot fi conștientizate pe deplin. Psihoza modernă se infiltrează nu doar în gândirea colectivă și în structurile de putere, ci și în dinamica cea mai subtilă a relațiilor interumane.

Inspirate de romanul omonim al lui 𝘒𝘦𝘯 𝘒𝘦𝘴𝘦𝘺 , titlul și tema captivității psihice se suprapun perfect peste realitățile contemporane.
În acest context, 𝙕𝙗𝙤𝙧 𝙙𝙚𝙖𝙨𝙪𝙥𝙧𝙖 𝙪𝙣𝙪𝙞 𝙘𝙪𝙞𝙗 𝙙𝙚 𝙘𝙪𝙘𝙞 devine mai mult decât o simplă referință literară. Expoziția se poziționează ca martor al alunecării subtile dintre dorința de libertate și capcana de a rămâne prizonierii unui „cuib” psihotic, în care realitatea e distorsionată, iar percepțiile sunt modelate de frici, iluzii și convenții impuse.

Artiștii, printr-o pluralitate de medii (pictură, desen, sculptură, instalaţie-obiect, instalații site-specific, fotografie, new media), prezintă un mediu contemplativ în care emoțiile individuale se transfigurează în expresii colective. Această convergență artistică devine o oportunitate de a analiza felul în care experiențele intime sunt contaminate de tumultul lumii înconjurătoare. Se naște astfel un dialog între trăirile personale și cele universale. Operele de artă servesc drept oglindiri ale fragilității psihice și angoaselor colective: frica de necunoscut, nevoia de a găsi refugii în narațiuni prefabricate și încercările de a menține un echilibru într-o lume pe punctul de a-și pierde orientarea.

Lucrările expuse analizează un spectru larg de trăiri umane, de la disperare și confuzie, la momente de claritate și revelație. Fiecare piesă devine o oglindă a tumultului interior, atât personal, cât și colectiv. În această realitate confuză, 𝘻𝘣𝘰𝘳𝘶𝘭 transcende simpla evadare; el devine un act de conștientizare. Acest 𝘻𝘣𝘰𝘳 nu este doar o fugă dintr-o realitate impusă, ci un spațiu de reflecție asupra fragilității psihice, un 𝘻𝘣𝘰𝘳 deasupra unei lumi în care realitatea pare a fi la fel de volatilă precum propriile noastre proiecții.

‍